Saracie in Romania.

Poor

Eram intr-o seara in GMS catre Nevada City…Nasul meu nu a mai suferit asemenea mirosuri, miasme si alte cacaturi de foarte multa vreme. Nu de alta, dar am evitat persoanele urat mirositoare.

Aerul conditionat, dupa capul meu, ar fi trebuit sa mai imprastie mirosurile din acel mijloc de transport infect…Dar nu. Totul era concentrat fix in fata mea. Numai si numai turisti care miroseau a saracie, a haine spalate cu detergent ieftin , umezeala si mucegai. Se simtea pe acei oameni ca au tras 1 an pentru o vacanta infecta la Mamaia.

Se simtea mirosul saraciei mai rau ca niciodata, mirosul unor parfumuri la 20-30 de lei, deodorantul de 2 lei, haine luate de la second sau magazine ieftine si materiale de rahat, lenjeria de pat rupta si alte rahaturi ieftine.  Puteai parca sa le citesti si gandurile, parerea de rau dar totodata si multumirea ca au ajuns pana la urma la mare, pentru un petic de plaja si o baie in apa marii, plina de pisat.

Se citea saracia in gesturi, in privirea parca plecata, tratand fiecare localnic ca pe un rege, plecand capul si folosind cuvinte elevate. Copiii lor miroseau a dulciuri, a praf si pamant murdar. Mainile le erau nespalate iar privirea fericita, caci in sfarsit au si ei parte de un tratament mai aparte decat atunci cand sunt acasa.

Erau numai oameni dintr-un mediu vitreg, oameni plini de griji si greutati din care se chinuie sa scape in fiecare zi, sperand la un trai mai bun, mai usor.

Da, poate eu am avut parte de lux, de rasfat…dar nu a existat zi in care sa nu muncesc, sa ma chinui. Am avut chiar si zile in care imi doream sa nu ma mai ridic din pat. Si inca sunt uimita de faptul ca oameniii astia inca isi doresc sa traiasca, inca sunt fericiti cand au parte de ceva, oricat de mic ar fi acel lucru. Si raman si mai uimita cand ii vad cum se lupta pentru odraslele lor, pentru a le crea un viitor mai stralucit decat au avut ei. Inca lupta pentru a le oferi o educatie mai buna decat a lor, un trai decent si fara griji.

Da, ii respect si cred ca eu nu ar trebui sa ma mai plang. Inca nu am datorii in banci, nu am copii de intretinut, deci inca sunt bine in toata ecuatia asta cu necunoscute infinite si in lumea asta fara siguranta zilei urmatoare.

Saracie in Romania.

2 thoughts on “Saracie in Romania.

  1. Oamenii de genul ăsta sunt adevăraţii fericiţi, să ştii. Nu sunt ca noi, să ne plângem mereu de X sau Y sau Z. Iau lucrurile ca atare şi se bucură de orice clipă şi chiar sunt de apreciat pentru asta, să ştii.

    Noi, majoritatea, ce facem? Ne plângem că e “criză” dar nu ai loc în mall-uri să tragi o băşină. Ne plângem că litoralul e de căcat (şi este, da’ asta e altă treabă) dar pe litoral n-ai loc să arunci o piatră pe plajă fără să loveşti pe cineva în tărtăcuţă. Continuarea e lungă şi n-are rost …

    Like

Zic si eu...

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s